INSCOP și IPSOS: imaginea alegerilor prezidențiale

Azi voi compara două sondaje: INSCOP (martie) și IPSOS (aprilie). Despre al doilea sondaj s-a făcut mare tam-tam. Al cui e? O fi real? Pe mine m-a interesat mai mult că rezultatele sunt aproape perfect în linie cu alte sondaje din această primăvară. Potențialul real de "manipulare" e zero barat, întrucât sondajul doar confirmă niște lucruri deja știute.

Să tragem linia:

Iată cum ar sta lucrurile dacă mâine ar fi turul unu și:
- toți cei care au o opțiune de vot chiar ar veni la vot
- cei nehotărâți n-ar vota
- cei care vor alt candidat decât cei măsurați de sondaje n-ar vota.

Prezență mai slabă decât la oricare scrutin prezidențial din trecut: 50% din cei de liste (9 milioane de voturi - recordul absolut negativ a fost la prezidențialele precedente - 9,8 milioane voturi).

Ponta între 38% și 41% din voturi.

Triada: candidații "dreptei" (Antonescu, MRU, Predoiu) ar cumula între 36% și 48%, principala necunoscută fiind scorul lui Predoiu, motiv pentru care marja descrisă în rândul anterior e măricică. MRU și Antonescu ar fi într-o luptă strânsă pentru locul doi.

Vadim și Diaconescu 10-20% cumulat. Vadim > Diaconescu. Cei doi, în cazul în care ar candida, ar obține peste un milion de voturi care vor fi foarte importante în turul doi.

Kelemen Hunor 3-4%.

Ce se întâmplă în turul doi dacă, repet, oamenii se țin de cuvânt și chiar votează după cum spun acum că ar vota:

Vin la vot două milioane de oameni care nu au participat la primul tur, majoritatea votând pentru Ponta (sau putem pune problema și invers: împotriva candidatului opoziției, fie că e MRU fie că e Antonescu).
Candidatul opoziției reunește electoratele "dreptei" cu destul de mult succes și chiar obține voturi din afara triadei dar pierde, obținând 42-44% din voturile exprimate în turul doi.

Atenție: nu există nicio garanție că așa vor sta lucrurile în noiembrie. De fapt, dacă ne uităm la evoluția din trecut a opțiunilor de vot din anul alegerilor, este de așteptat ca situația să se schimbe. În special numărul voturilor din turul doi se va reduce simțitor față de valoarea menționată în paragraful anterior: majoritatea votanților exclusiv-de-tur-doi vor renunța să mai voteze, alții urmând să-și cristalizeze susținerea pentru un candidat și votându-l și în primul tur.

Dacă ai chef de o discuție un pic mai detaliată poți citi în continuare.

Situația lui Ponta este la prima vedere incredibil de asemănătoare cu cea a candidaților PSD la prezidențiale din primăverile aproape tuturor alegerilor trecute:

Iliescu, 1996, primăvara: 28% din românii aflați în țară l-ar fi votat.
Iliescu, 2000, primăvara: 28%
Năstase, 2004, primăvara: 25%
Ponta, acum:              .... 24-26%.

Firul poate fi desfăcut:

- din acești potențiali votanți Ponta o cincime au drept primă preferință alți candidați din spațiul PSD (Geoană, Oprescu).

- o altă cincime au drept primă opțiune Tăriceanu, dar se reorientează către Ponta în cazul în care fostul prim-ministru nu candidează.

MRU are susținerea a 9-11% din românii aflați în țară. În turul doi și-ar tripla susținerea și ar pierde cu un scor nerușinos, mai bun decât cel al lui Constantinescu în 1992.

O ipoteză apropo de Antonescu: este pe un trend descendent.

INSCOP, ianuarie: l-ar vota 16,5% din populația aflată în țară.
INSCOP, martie: 15,4%
IPSOS, aprilie: 9,3%

Suma Vadim + Diaconescu, iarăși sub formă de ipoteză, este în creștere spre 10% din populația aflată în țară.

Predoiu. Oscilații între 2% și 5% din populația aflată în țară.

Ar vrea alți candidați decât cei de mai sus: 12-15%. Aproape jumătate aparțin electoratului tradițional al președintelui în funcție: Boc și Udrea cumulează 1,7%; Traian Băsescu are 5%.

Alți factori. 3 milioane de adulți plecați din țară, poate chiar 4 milioane, din care vor vota 150 de mii maxim, ceea ce în totalul voturilor va reprezenta 1-2%. I-am luat în calcul la începutul postării.