Ultima strigare înainte de vot

Spre deosebire de parlamentare sau prezidențiale, la alegerile europarlamentare majoritatea alegătorilor provin din mediul rural. Acum cinci ani, de exemplu, 56% din alegători au votat la sat.

A. Prezența (5 milioane la ultimele europarlamentare)

În ultimii cinci ani de zile în România s-a murit (1,25 milioane persoane), s-a căpătat dreptul de vot (un număr aproape egal) și mai ales s-a emigrat (700 mii persoane, sursa). Interesul real față de europarlamentare e la cote minime din punct de vedere istoric: aici e situația din 2007, aici e situația din 2009 și aici e cea din prezent. A se observa că prezența înregistrată oficial este de obicei un pic mai mică decât cea minimă pronosticată de sondaje. Oameni care spun că în mod sigur vor merge la vot la europarlamentare ... nu mergeau după aceea la vot.

Atât INSCOP cât și Mirel Palada au valori similare în ceea ce privește intenția clară de participare la vot: 26% din românii de pe liste sau 32% din cei aflați în țară. Dacă aplicăm și factorul de reducere de la sfârșitul paragrafului anterior am ajunge la o prezență de 24,7% (4,6 milioane voturi), un record negativ absolut. În diaspora s-au înregistrat la europarlamentare de obicei între 13 și 23 de mii de voturi, ceea ce ar reprezenta din totalul de mai sus mai puțin de jumătate de procent.

Dacă prezența va depăși valoarea bold-uită în paragraful de mai sus, lucru de altfel eminamente posibil, motivul principal este că oameni care în clipa asta nu sunt absolut siguri că se vor prezenta la urne chiar se vor hotărî să vină la vot. Toate forțele politice au mulți, mulți astfel de votanți potențiali.

B. PSD+PC+UNPR (1,5 milioane voturi sau 31% la europarlamentarele anterioare)

Repere: PSD are cu 8% mai mulți primari decât avea în 2009.
38% din satele României au un primar PSD sau PC.

PSD este mai forțos în plan organizatoric decât acum cinci ani, dar asta în principal datorită primarilor nou-aleși în mediul urban, acolo unde voturile sunt mai greu de strâns la europarlamentare.

Scenariul de bază la prezență mică: 1,6 milioane voturi PSD (adică cu 8% mai mult decât în 2009) din 4,6 milioane total = 35%.

Orice creștere peste numărul de voturi menționat mai sus se va datora accesării unor bazine noi de votanți față de 2009 și/sau "convertirii" neoficiale a primarilor de alte culori politice. Acest lucru e foarte important în perspectiva prezidențialelor. Toate sondajele de opinie din ultimele luni, indiferent de sursă, arată că PSD nu se va opri la 35%.

C. PNL (703 mii voturi sau 14,5% la europarlamentarele anterioare)

Repere: PNL este marele beneficiar al alegerilor locale de acum doi ani, mărindu-și numărul de primari cu 18% (!).
Un sfert din primarii României sunt membri PNL.
PNL este al doilea partid din România ca număr de primari.

Acest partid se baza acum câțiva ani pe două electorate aproape egale, urban (votanții brand-ului PNL) și rural (ce puteau mobiliza primarii).

Față de 2009, forța PNL în urban a scăzut datorită dezacordului unora din votanți cu ruperea USL.
Față de 2009, forța PNL în rural a crescut datorită rezultatului alegerilor locale despre care scriam mai sus.

Cei doi factori vor influența numărul de voturi al PNL, dar în mod inegal.

Scorul PNL și mai ales cheia în care va fi citit sunt elementele cele mai importante al întregului scrutin, urmând să schimbe cursul politicii românești pentru următorii ani.

D. Fostul ARD+PMP (reprezentate în 2009 de PDL+EBA, 1,63 milioane voturi sau 34%)

O bună parte din cele 1,6 milioane voturi s-au topit sub soarele crizei sau au dispărut cu primari din rural cu tot la localele din 2012. A citi scorurile pe județe de la ultimele europarlamentare este o experiență bizară, asemănătoare unei călătorii pe altă planetă: PDL+EBA obțineau scoruri de 34% sau mai mult în județe ca Giurgiu, Dolj, Mehedinți, Buzău, Olt sau Bacău.

Un termen mult mai util de referință sunt cele 1,2 milioane voturi obținute de ARD. Problema este că 660 de mii din aceste voturi au fost obținute în urban, un mediu de rezidență cu prezență mică la europarlamentare. Ruperea pe coordonatele PMP vs PDL ar trebui să trezească ceva vioiciune în rândul acestui electorat - mă aștept ca semnificativ mai mult de jumătate dintre ei să vină la vot. Celelalte 540 de mii de voturi, din rural, sunt ceva mai utilizabile.

Există doi factori pozitivi:
a. forța PDL în teritoriu nu s-a redus enorm după localele din 2012, partidul pierzând o șesime din primari, majoritatea în urban
b. electoratul PPDD a fost recuperat în bună parte de către PDL de-a lungul anului 2013

și un factor negativ: opoziția pare să nu-și fi găsit încă ritmul.

E. UDMR (431 mii voturi, adică 8,9% la ultimele europarlamentare)

Mobilizarea la cote constante electoratului de etnie maghiară va împinge Uniunea între 6% și 10%.

F. PPDD (nu a participat la ultimele europarlamentare, a obținut 1,1 milioane voturi la parlamentare)

În subsolul sondajelor, cu un public (re)captat de către PDL. Poate obține 500 de mii de voturi, însă în practică va avea probleme în a atinge jumătate din această valoare.

G. Alți candidați și partide

S-au stins dacă se aprinseseră vreodată. Va fi interesant de văzut câți astfel de actori vor obține peste 100 de mii de voturi. De asemenea, dacă 15-25% din voturi se îndreaptă spre forțe marginale s-ar putea să avem o campanie prezidențială agitată, acest rezultat încurajând independenți să își încerce norocul în toamnă.

H. Mențiune specială

 #unițisalvăm au reușit să atragă atenția mass media, blog-urilor, vectorilor de opinie într-un mare fel.

Pronostic:

Portret de familie cu partid dominant și un cvadrilion de partide și partidulețe la 15% fiecare și mai puțin. Nu chiar 2000, căci nu există un actor politic non-PSD la fel de votat cum erau atunci Vadim/PRM.

Later edit: Conform lui Ovidiu Voicu, acreditate pentru exit poll-uri naționale sunt: CURS+Avangarde (TVR), Asociația Populară Wilfried Martens și Operations Research.