Turul unu pe baza sondajelor din iunie și început de iulie

Pe scurt:

1. Dacă Iohannis candidează, are șanse imense să ajungă în turul doi.
2. MRU se îndepărtează semnificativ de locul doi.
3. Alte candidaturi nu au luat viteză sau sunt secundare și nu vor lua niciodată viteză.
4. E posibil să ne îndreptăm spre un tur unu extrem de polarizat, cu doi candidați foarte puternici (cumulând 75%) și multe candidaturi "mici" și "foarte mici", fiecare obținând mai puțin de 10% (cumulate: 25%).

Detaliat:

În perioada 5 iunie - 6 iulie au fost efectuate trei sondaje de opinie care conțineau întrebări privind opțiunea de vot la prezidențiale și ale căror rezultate au fost făcute publice. Fiecare din sondaje a fost efectuat de altă firmă:

5-10 iunie: Operations Research
16-22 iunie: ARP
1-5 iulie: INSCOP

Ele au lucrat pe baza unor întrebări închise, adică au propus respondenților liste de candidați. Aici apar și particularitățile: ARP a eliminat din calcul o posibilă candidatură a lui MRU. Operations Research nu l-a pus pe listă pe Tăriceanu. ARP a testat două variante, cu sau fără o candidatură a lui Tăriceanu. Cu excepția acestor elemente, în toate sondajele s-au testat candidaturile următorilor: Ponta, Iohannis, Cristian Diaconescu, Dan Diaconescu, Hunor și Vadim.

Iată informațiile din aceste sondaje, candidat cu candidat, în ordinea ierarhiei care e identică indiferent de sondaj:

Primul tur

Ponta. Dacă ar candida și Tăriceanu: 41% (ARP), 43,6% (INSCOP)
          Dacă Tăriceanu nu ar candida: 45% (OR), 46% (ARP).

Trend ascendent din februarie încoace. Există două motive:
a. ruperea USL, care i-a adus votanți liberali
și
b. conform sondajelor CSOP, un institut care n-are de-a face cu PSD, din februarie și până în iunie există o îmbunătățire, în majoritatea cazurilor chiar lună de lună, a percepției privind PSD, activitatea guvernului, realizarea promisiunilor de către guvernul Ponta, nivelul de trai, situația financiară a familiei, situația locurilor de muncă și nivelul prețurilor. Cei cu opinii sceptice sau negative sunt în continuare majoritatea, dar în continuă reducere numerică. Datele despre care vorbesc se află aici, pe paginile 13-16 și 19-23.

Candidatura lui Tăriceanu are rolul de a-i ciupi câteva procențele. E vorba practic de revenirea la o matcă liberală a useliștilor care l-au părăsit pe Antonescu în februarie.

Iohannis. 26% (OR), 29% (ARP), 31% (INSCOP).
              Posibil trend ascendent în cadrul perioadei iunie-iulie.

De la prezidențialele anterioare Iohannis este al treilea candidat potențial (după Isărescu și Antonescu) care provine din afara PSD și trece de 25% în primul tur.

Joncțiunea candidaturilor PNL și PDL pare să se fi realizat în mare parte sau Iohannis a obținut deja destule voturi din alte părți pentru ca să se extindă dincolo de bazinul clasic PNL:

Suma Antonescu (PNL) + Predoiu (PDL) în ianuarie: 35%
Martie: 34%
Mai: 29%
[scăderea e datorată lui Antonescu]
Iohannis acum, cu scenarii care nu-l menționează pe Predoiu: 26-31%.

MRU. 13% (OR), 10% (INSCOP).

Înainte de europarlamentare MRU era pe trend ascendent și era la câteva procente de depășirea lui Antonescu, adică de ajungerea pe locul doi.

Între timp s-au întâmplat două lucruri, ambele având un efect negativ asupra situației lui MRU în sondaje:
- PMP și-a desemnat un candidat la prezidențiale
- Iohannis a devenit o opțiune la prezidențiale

Între sondajul OR și sondajul INSCOP, adică de-a lungul lunii iunie MRU a pierdut 3% și Iohannis a câștigat 5%, fenomene probabil legate întrucât restul scenei politice a cam stagnat.

Tăriceanu. ARP: 7%; INSCOP 4,5%.

Posibil trend descendent în cadrul perioadei măsurate. Sau, alternativ, scorul lui Tăriceanu este undeva la intersecția marjelor, adică 5,5 - 6%.

Cristian Diaconescu. Dacă MRU nu candidează: 7% (ARP)
                                 Dacă MRU candidează: 3% (INSCOP)

Dacă acest blog s-ar ocupa cu scenarii contrafactuale, ar fi interesant să creionăm unul conform căruia în septembrie Elena Udrea anunță retragerea lui Cristian Diaconescu din cursă datorită scorurilor nefavorabile din sondaje, ea devine candidatul PMP iar Traian Băsescu face campanie non-stop prin țară timp de 45-60 de zile.

Din fericire sau nefericire, acest blog nu se ocupă cu scenarii contrafactuale.

Alte candidaturi probabile:

DD: între 2% (INSCOP) și 6% (ARP)

Vadim:  între 3% (OR, INSCOP) și 6% (ARP)

Hunor: între 2% (OR) și 3,5% (ARP, INSCOP)

Observație. În toate cele trei sondaje suma procentelor candidaților "dreptei" este mai mică decât scorul candidatului PSD. Este pentru prima dată, de la alegerile din 2004 încoace, când se întâmplă așa ceva.

Implicațiile strategice sunt că, dacă situația se menține, "unitatea dreptei" e insuficientă pentru victorie. Ca să dau un exemplu plastic, degeaba aduni 29 de procente cu 10 și cu 3 (sumă 42) dacă Ponta a obținut 44. Aspectul de la punctul 2 de aici devine important. Pe de altă parte Iohannis (sau oricine va candida din partea PNL) nu și-a demarat practic campania.

Întrucât această postare a fost densă, voi scrie despre scenariile de turul doi mâine.