Tinerii - prezenţa la vot şi poziţionare electorală

În perioada 1979 - 1996 în România s-au născut aproximativ 5,2 milioane de persoane.

Din tot acest grup, 7% au murit sau au emigrat înainte să împlinească 18 ani (informaţie dedusă de pe baza analizei de aici). Alţii au emigrat după împlinirea majoratului. Nu ştim însă câţi. Voi tăia nodul gordian în felul următor: din totalul românilor care au emigrat (2,6 milioane de adulţi), cei cu vârsta între 18 şi 30 de ani reprezintă jumătate. Aceştia votează rar, dacă vreodată, şi nu sunt incluşi în calculele de mai jos.

Ajungem astfel la 3,5 milioane de tineri - oameni aflaţi în ţară şi care, oricând în intervalul 2008 - 2012, au avut între 18 şi 29 de ani.

Voi începe cu concluziile, cine e interesat de detalii poate urmări postarea până la capăt:

Din cei 3,5 milioane:

1 milion n-au votat deloc în ultimii ani şi sunt total dezinteresaţi de politică.

Între 1,0 şi 1,5 milioane votează aproape la fiecare scrutin. PDL, ARD sau Traian Băsescu nu au dominat niciodată în rândul acestor votanţi. PPDD, PNL şi Crin Antonescu au obţinut scoruri mai bune aici decât în rândul altor categorii de vârstă; PSD şi Mircea Geoană au obţinut scoruri mai proaste.

Între 1,0 şi 1,5 milioane au venit la vot doar la prezidenţiale. Cei care au venit în turul unu l-au susţinut în principal pe Crin Antonescu. Cei care au venit doar în turul doi au votat în marea lor majoritate pentru Traian Băsescu, dar par să-şi fi pierdut interesul faţă de politică de atunci şi până acum.

Detaliat:

La alegerile parlamentare de acum patru ani au votat un pic mai mult de un milion de tineri. Iată cum:

În alte cuvinte, votanţii tineri din 2008 sunt aproape precum restul electoratului, cu un deficit consistent pentru PSD şi o susţinere peste medie pentru PNL.

Nota bene: Antonescu nu era încă preşedintele PNL.

La prezidenţialele din 2009 prezenţa în rândul tinerilor aproape că s-a dublat faţă de parlamentare, crescând şi mai mult în turul doi.

Atenţie, tabelul de mai jos face referire la intenţia de vot în rândul celor cu vârsta între 18 şi 34 de ani, unii fiind în afara grupului care ne interesează.

Imaginea este similară cu cea din 2008, cu mici modificări:
- Crin Antonescu obţine un scor chiar şi mai bun decât PNL;
- aproape cinsprezece la sută din voturile tinerilor s-au dus spre alţi candidaţi decât cei de mai sus sau Kelemen Hunor, adică spre Vadim, Oprescu, Remus Cernea, Becali, etc. Această "răspândire" a voturilor este mai mare decât la oricare altă categorie de vârstă şi e oarecum tipică pentru modul în care votează tinerii în ultimii cinsprezece ani.

Dezinteresul tinerilor faţă de referendumul din 2012 a fost puternic, conform Operations Research (Infopolitic), doar 10% din cei veniţi la vot având sub 30 de ani. Acest lucru sugerează o prezenţă scăzută, numărul tinerilor care au participat fiind apropiat de cota "500 de mii".

Pe de altă parte, prezenţa tinerilor la ultimele parlamentare a fost mai înaltă decât în 2008, ajungând aproape de 1,5 milioane. Ce opţiuni politice au avut?

54% au votat USL
20% ARD
20% PPDD
6% alte partide.

Faţă de parlamentarele precedente, PDL şi-a înjumătăţit scorul, USL a câştigat abia 3% faţă de suma PSD+PNL, iar PPDD a şarjat glorios.

Există şi un set de informaţii generale, colectate prin sondaje, care confirmă situaţia descrisă mai sus:

- Pe baza cifrelor furnizate de IRESCOP,  se poate afirma că mai puţin de un milion de tineri sunt interesaţi de politică;

- Tot conform IRES, tinerii au auzit în cea mai mică măsură despre modificarea Constituţiei în acest an (doar 60% - pe toate celelalte categorii de vârstă nivelul minim întâlnit e 75%);

- Mai mult decât oricare altă categorie de vârstă, tinerii consideră că în Constituţie principiul egalităţii ar trebui să fie mai important decât cel al libertăţii (62% dintre tineri faţă de, ca să luăm un exemplu, 39% din cei cu vârsta peste şaizeci şi cinci de ani!).

- 70% din tineri afirmă că problemele actuale ale României sunt într-o mare sau foarte mare măsură legate de funcţionarea instituţiilor publice - mai mult decât oricare altă categorie de vârstă.

La acest grup se vor adăuga aproximativ 270 de mii de tineri care în 2012 nu aveau drept de vot. Este de aşteptat ca la prezidenţiale - şi poate chiar la europarlamentare - prezenţa lor să fie ceva mai bună decât a tinerilor ceva mai în vârstă decât ei (fenomenul "primului vot"). Probabil că vom vedea o tendinţă de risipire a acestui vot către candidaţii marginali.

Informaţii folosite: exit poll-uri CCSB (2008, 2009 şi 2012), INSOMAR (2009), OR (2012), sondaje IRES din 2012 şi 2013, statistici INS şi acest articol.