MRU într-o triplă furtună

În luna următoare, majoritatea sondajelor de opinie vor înregistra o scădere mică dar semnificativă a încrederii populaţiei în Mihai Răzvan Ungureanu. Vorbim despre trei aspecte principale:

1. problema gazelor de şist (o discuţie tehnică);

2. contractul Cuprumin (o discuţie tehnică);

3. interviul de la Realitatea TV şi segmentele preluate pe Antena 3 (percepţie-cunoaştere).

Nu am adăugat în mod întâmplător cuvintele dintre paranteze. Când vine vorba de discuţii tehnice publicul larg se divizează pe linii partizane. Noţiunea de privatizare a resurselor naturale este una sensibilă pentru porţiuni largi ale electoratului, probabil nu pentru cele care deja acordau încredere lui MRU. Ea este văzută favorabil de electoratul PDL (persoane cu venituri peste medie din oraşe mari - detalii aici). Impactul real se va măsura în rândul acelor 10-15% dintre români care aveau încredere mare sau foarte mare în MRU acum o lună dar care nu intenţionau să voteze PDL. Cu această ocazie se va măsura capacitatea lui MRU de a funcţiona ca vehicul electoral, adică de a atrage - eventual spre PDL - oameni care nu intenţionau acum trei luni sau şase să voteze acest partid. Repet într-o formă mai directă ce am mai spus şi aici: un om politic care nu reuşeşte să atragă decât electoratul PDL este inutil puterii din punct de vedere electoral.

Interviul cu Emil Hurezeanu de la Realitatea TV a prezentat pe MRU României într-o manieră mai clară decât au făcut-o interviurile de la Antena 1 (în care practic s-a prezentat) şi cel de la TVR (unul tehnic, care a confirmat imaginea birocratului performant). Unele efecte au fost cert negative. Citez din Sebastian Lăzăroiu - un suporter al lui MRU:

"mi s-a parut ca a inceput sa-i placa prea mult imaginea asta, de intelectual erudit. Cred ca s-a indragostit si el putin de laudele...Ungureanu a inceput sa se indragosteasca putin de imaginea pe care si-a creat-o. Exista riscul sa cada intr-o anumita aroganta. Adica publicul sa-l perceapa ca pe un om arogant. Oamenii au in general oroare de cei care tot timpul vin cu dictionarul, atitudinea asta de dascal (...) Pentru MRU a fost prea mare succesul la prima emisiune si a vrut sa se bucure de el si la a doua emisiune, el mi se pare un tip autoreflexiv si isi face singur analizele. Vulnerabilitatea lui... se duce prea mult in extrema asta..."

Sebastian Lăzăroiu nu este singurul care a făcut această observaţie. Activişti PDL - persoane practic anonime în spaţiul public dar cu capacitate de percepţie - au remarcat acelaşi lucru. Bineînţeles interviul nu se rezumă la asta - pentru mulţi dintre cei care au încredere în el, MRU a confirmat imaginea formată anterior. Un aspect adiţional este însă important. Invitându-l pe Ponta să "meargă la şcoală", MRU a aruncat mănuşa celor care aveau încredere atât în el cât şi în liderul PSD. Aceştia vor trebui să aleagă. În termeni matematici, este posibil ca intersecţia celor două mulţimi (români care au încredere mare sau foarte mare în Victor Ponta vs. români care au încredere mare sau foarte mare în MRU) să fie semnificativă, iar imaginea lui Ponta - croită în mai mult timp - să fie mai rezistentă.

În concluzie: este posibil, dar improbabil, ca încrederea în MRU să coboare la nivelul liderilor PDL (10-15%). Este posibil, dar improbabil, ca încrederea în MRU să crească. Motivul pentru care cred că procentul românilor care au încredere în MRU va scădea nu ţine doar de "tripla furtună" de mai sus, ci şi de modul în care încrederea se formează şi dispare. La apariţia unei persoane pe scena politică românească, el are capacitatea de a capta simpatie pur şi simplu pentru că este o figură nouă. În mod inevitabil, odată cu micile sau marile şocuri ale vieţii politice, el riscă să piardă susţinători. (Procesul este reversibil. Istoricul intenţiei de vot pentru PP-DD are formă de U, ea scăzând la un moment dat dar revenind puternic în ultimele luni.)

Pentru referinţă, nivelul de încredere în MRU în sondaje efectuate în lunile trecute:

CSOP, februarie: 29%
CCSB, februarie: 28%; martie: 29% (mulţumesc, Alin)
IMAS, februarie: 22,3% ; martie: 25%.