Trend-uri în intenţia de vot pentru partide: 6 evoluţii interesante

IMAS şi Adevărul continuă să prezinte informaţii cu privire la intenţia de vot pentru partide pe regiuni. Eşantionul fiind construit la nivel naţional el nu permite relevarea de concluzii valide din punct de vedere statistic privind acest aspect. Totuşi, se pot decela trenduri. Cele şase afirmaţii care urmează trebuie tratate cu multă grijă, toate fiind potenţial failibile.

1. Din decembrie şi până acum, PDL a coborât pe tobogan în Bucureşti.

Scorul PDL în Bucureşti în ultimele patru luni în procente: 27 - 25 - 22 - 18.

Notă: ultimul sondaj nu acoperă anunţul candidaturii lui Silviu Prigoană sau excluderea lui Cristi Preda (primul eveniment urmând să aibă evident un impact mai mare). Unde sunt procentele aduse de MRU? Ele există, le vom vedea ceva mai jos.

2. Absenteismul ridică scorul PPDD (şi nu numai) în Bucureşti.

Scorul PPDD în Bucureşti în ultimele patru luni în procente: 7 - 13 - 14 - 20.
Suma PPDD + PRM + PNG în Bucureşti în ultimele patru luni în procente: 14 - 18 - 18 - 31.

Conform sondajului efectuat în martie, 31,4% dintre bucureştenii care intenţionează să voteze ar vota pentru PPDD, PRM sau PNG. Nu cred că acest lucru este caracteristic pentru electoratul capitalei. Motivul evident pentru acest procent ridicat este absenteismul. Întâmplările din ultima lună, nesurprinse de sondaj (traseismul naţional înspre USL, ezitările PDL Bucureşti), vor accentua trend-ul. De văzut cum va afecta acest lucru alegerile din capitală. Electoratul PP-DD/PRM/PNG este una din ţintele campaniei pentru ambii candidaţi principali.

3. Creşterea intenţiei de vot pentru PPDD în Muntenia. 

Pe cifre:

Scorul PPDD în Muntenia în ultimele patru luni în procente: 11-15-16-17.

În decembrie, PDL avea 7,5% în faţa PPDD şi se afla pe un comfortabil loc 2. Acum, cele două partide sunt aproape la egalitate.

4. Scăderea intenţiei de vot pentru USL în Moldova.

Mă feresc să citesc prea mult în această evoluţie (51-52-48-45). Dar o cuplez cu o neaşteptată creştere a intenţiei de vot pentru PDL în ultima lună (de la 17% la 25%). Fie vorbim de o aberaţie statistică datorată unei marje de eroare foarte mari la nivel de regiune istorică, fie de efectul numirii unui ieşean la conducerea guvernului.

5. Creşterea absenteismului în rândul populaţiei de etnie română din Transilvania

Îţi propun să ne uităm la scorurile potenţiale ale UDMR în Transilvania pe ultimele patru luni:

14% - 16% - 19% - 22%

Nu, nu cred că numărul maghiarilor adulţi din Ardeal s-a mărit cu 50% în o sută de zile. Cred însă că, cel puţin la nivel declarativ, numărul cetăţenilor de etnie maghiară care-şi anunţă intenţia de vot a rămas stabil, în timp ce ponderea lor a crescut. Iar acest lucru nu se poate datora decât scăderii numărului votanţilor partidelor non-UDMR.

Incidental, sistemul de vot într-un singur tur garantează că vom avea foarte mulţi primari de etnie maghiară în localităţi cu populaţie majoritar românească.

6.  Faţă de acum câteva luni, PDL a pierdut o treime din electoratul său din Transilvania.

... şi iată că aflăm şi care votanţi de etnie română stau acasă. 

În decembrie, intenţia de vot pentru PDL în Transilvania era de 23,8%. Locul doi în regiune. La 15 procente în urma USL, la 12 procente în faţa PP-DD.

În martie, intenţia de vot pentru PDL în Transilvania era de 15,6%. Locul trei sau patru în regiune. La 23 de procente în urma USL şi la egalitate cu PP-DD.

(Sondajul din martie nu surprinde plecarea lui Sorin Frunzăverde şi sentimentul general de derută).

Ca observaţie de final: impresia multor oameni apropiaţi USL este că sondajele IMAS favorizează puterea, întrucât intenţia de vot pentru USL este sub 50% la nivel naţional. Să studiem cifrele:

Din decembrie şi până acum, USL a pierdut conform IMAS 0,8% (1,6% din voturile sale). Şi asta dacă ignorăm marja de eroare. De fapt, ştiinţific vorbind, nu se poate afirma cu certitudine că USL a pierdut ceva.

Din decembrie şi până acum, PDL a pierdut conform IMAS 2,9% (13,4% din voturile sale).

În decembrie PDL ocupa locul doi în toate cele trei regiuni ale României, dar şi în Bucureşti. Acum se află pe locul doi într-o singură regiune (Moldova), iar distanţa la nivel naţional faţă de locul trei s-a redus de la 10% la 2%. Să fim, deci, mai nuanţaţi în afirmaţii.