O perspectivă neobişnuită asupra intenţiei de vot pentru USL/PDL

Graficele de mai jos sunt diferite de cele pe care le găsiţi în alte locuri, şi asta pentru că procentele sunt exprimate prin raportare la întreaga populaţie a României (şi aici ar fi bună o sub-discuţie, dar nu e timp), şi nu prin raportare la câţi români susţin că vor veni să voteze (un factor fluctuant şi problematic din punct de vedere metodologic).

USL nu exista oficial înainte de 2011. Pentru perioada anterioară am folosit suma PSD + PNL.

Ambele grafice iau în calcul informaţii de la cel puţin două institute de sondare a opiniei publice - informaţii care, surpriză, se coroborează. În primul grafic, informaţiile pentru luna decembrie provin de la IMAS:

... în al doilea grafic, pentru luna decembrie 2011 voi utiliza informaţiile din sondajul Avangarde:

Întrebări şi răspunsuri:

Q: De ce există diferenţe între cele două grafice pentru luna decembrie a anului 2011?

A: IMAS şi Avangarde au folosit metode diferite pentru a determina câţi români vor veni la vot. Conform Avangarde, 53% dintre români vor vota. Conform IMAS, este vorba de 65%. Diferenţa de 12% este reprezentată de potenţiali votanţi care nu au o opinie certă. Aceşti 12% sunt în majoritate votanţi PDL. În  primul grafic ei sunt luaţi în calcul; în al doilea nu. Foarte important: afirmaţia în albastru de mai sus este confirmată şi de un sondaj efectuat de Gallup în noiembrie, conform căruia electoratul PDL conţine în acest moment un grup de semnificativ de votanţi care nu sunt foarte hotărâţi dacă să voteze sau nu. În cazul USL, electoratul este mai disciplinat.

Q: Din grafice, se pare că intenţia de vot pentru USL a rămas stabilă de jumătate de an. Atunci de ce în multe sondaje din ultima vreme, cum ar fi chiar sondajul IMAS de acum câteva zile, USL este în scădere?

A: USL a pierdut într-adevăr procente în întenţia de vot. Dar nu a pierdut susţinători. Celelalte partide au câştigat. Acest lucru a dus la o scădere relativă a intenţiei de vot pentru USL.

Exemplu: să ne imaginăm că în întreaga Românie se află 100 de oameni cu drept de vot.
În mai, 31 vroiau să voteze USL. 53 vroiau să vină la vot. Scorul USL: 31 / 53 = 58,4%.
În decembrie, 31 votau USL. 63 vroiau să vină la vot. Scorul USL: 31 / 63 = 49,2%.

Observaţie: atât conform IMAS, cât şi conform Avangarde, 31% dintre români vor să voteze USL. De fapt, conform IMAS, 31,8% dintre români ar vota USL, în timp ce conform Avangarde, este vorba de mai puţin: 31,2%. Detalii aici.

Q: Cum se poate ca între iulie şi septembrie 2010 să crească intenţia de vot atât pentru USL cât şi pentru PDL?

A: A crescut semnificativ numărul românilor care şi-au format o perspectivă politică asupra fenomenului tăierilor. Practic, o cincime dintre români nu intenţionau în primăvară să voteze, dar în septembrie aveau o opţiune politică. Un sociolog pretenţios ar scrie că după o perioadă de ajustare personală, aceşti români au ales una sau cealaltă dintre cele două naraţiuni politic-explicative care le erau la dispoziţie. Întrucât nu sunt un sociolog pretenţios, nu voi scrie aşa ceva.

Q: Alianţele duc la pierderi de procente. Cum de reuşeşte USL să aibă mai multe voturi decât PSD şi PNL separat?

A: PSD şi PNL şi-au atins punctul maxim în septembrie 2010, iar USL a pierdut masiv în iarna anului 2011 (după cum arată şi graficele de mai sus), adică exact atunci existenţa alianţei a devenit un lucru cert.

Q: PP este atât de puternic în sondaje. De ce, în graficele de mai sus, "alte partide" au un scor atât de mic?

A: Intenţia de vot pentru PP este chiar şi mai mică decât ar părea la prima vedere, întrucât "alte partide" include şi UDMR. Motivul pentru care PP pare puternic în sondaje este absenteismul. Într-o ţară în care doar jumătate din cetăţenii cu drept de vot chiar vin să voteze, 4% în graficele de mai sus devine 8% din voturi, iar 7% devine 14%. Mobilizarea - în astfel de condiţii - este fundamentală.

Vă invit să puneţi întrebări adiţionale via butonul de comentarii.